Informaţie istorică: Prima atestare despre strămoşii noştri români se datează în anii 40 î. e. n., când regiunea noastră era condusă de geto-daci în frunte cu Bureabistă, mai târziu Decebal, in anul 107. În 898 în letopiseţul lui Nestor se aminteşte despre strămoşii noştrii români, care la traversarea Carpaţilor de către triburile maghiare, s-au intâlnit cu populaţia locală: “au hotărât să lupte cu valahii şi slovenii”. În secolul XIV s-a început colonizarea valahă în masă a Transcarpatiei. Ea a fost strâns legată de retragerea mongolilor in rezultatul căreia s-a micşorat numărul locuitorilor regiunii.
Conform
recensământului din 1846 de către Imperiul Austriac în 4
comitate a regiunii au locuit 468.838 oameni, dintre care 64.917 s-au
înscris români. În anul 1930 în regiune s-au
numărat 12,777 transcarpatieni de naţionalitate română.
Conform recensământului 1989 în Transcarpatia au fost 29.5 mii români. În regiune sunt 11 şcoli cu predarea în limba română, în două grupe preşcolare se învaţă în limba maternă, la universitetea naţională din Ujgorod funcţionează secţia de fililogie română, în biblioteci sunt 14.000 mii cărţi în limba română. În afară de astă există 7 cluburi naţionale, se petrec festivaluri tradiţionale anuale, apar emisiuni televizate şi radiofonice în limba română, organizaţiile obşteşti funcţionează cu succes, apar altele noi; au apărut primele ziare româneşti din dreapta Tisei: «APŞA» şi «Maramureşenii»
Informaţie etnografică: românii – popor majoritar al României, aici locuiesc peste 21 milioane de oameni. Alte denumiri etnografice: români, valahi, romanian. Primul stat a apărut pe teritoriul României în secolul I î. e.n., iar în sec. XIV apare cnezatul naţional Valahia, care deja în sec. XIX devine – regatul România. Se vorbeşte în limba română, care face parte din grupul limbilor romanice al familiei indoeuropene. Majoritatea creştinilor sunt ortodocşi sau greco-catolici.
Principalele
ocupaţii pe teritoriul Transcarpatiei: pomicultura, viticultura
montană, ţesătoria,broderia şi altele.
Îmbrăcămintea naţională: la femei - cămaşă albă din bumbac
(caracteristic este decolteul pătrat din jurul gâtului),
fustă-sumnă, zadii de lână, fartug, cojoc, brâu,
basma (năframă din caşmir), „zgardă” din mărgele
colorate,opinci cu ciorapi împletiţi din lână albă; la
bărbaţi -
cămaşă din bumbac sau în amestec cu in,
ţesută în casă în „două iţe”, „gatiile” –
pantaloni largi, la mijloc se strâng cu brăcinari, brâu din
piele sau lână, cojoc, pălărie de paie.
Mâncarea
tradiţională: tocană (mămăliga), sarmale,
învârtite, cozonac, borş, pălinca-ţuica, vin.
Românii
în Transcarpatia: Majoritatea populaţiei româneşti din regiune
locuieşte în următoarele localităţi: Teacevo,
Slatina, Vodiţa, Dibrova, Strâmtura, Cărbuneşti,
Bouţul Mare şi Mic, Dobric, Plăiuţ, Biserica Albă,
Apşa de Mijloc,Topcino, Poroşcovo, Mircea.
În
prezent putem vedea multe exemple ale influienţei culturii
româneşti în regiunea Transcarpatia. Ţesutul şi
brodatul tradiţional, prelucrarea lemnului şi pietrei,
construcţiile rurale şi viticultura montană, folclorul,
îndeosebi în muzică şi căntecele populare.
Printre
români renumiţi, care au avut tangenţe cu istoria
Transcarpatiei au fost aşa personalităţi ca: aristocraţii
şi mecenaţii Balc şi Drag, dinastiile nobililor Urmezei,
Dragoş, Pogani. Ei au contribuit mult la dezvoltarea culturii religioase
şi administrării regiunii noastre.