Conform
datelor ultimului recensămînt (1989) numărul total al populaţiei
Transcarpatiei este de 1 milion 252,3 mii oameni. Capitala Transcarpatiei,
Ujgorodul, are 120 mii de oamenii. Densitatea medie a populaţiei
oscilează între – 98,3 oameni la 1 m2 . Predomină populaţia
rurală – 754,400 oameni (58%), cea urbană constituie 522,300 oameni:
665.000 femei, 621.000 - bărbaţi. În perioada anilor 1959-2000
numărul populaţiei Transcarpatiei s-a majorat de 14 ori. Acest lucru
s-a observat în raioanele Ujgorod, Teacev, Mucacevo, Hust, Vinogradiv.
Numărul populaţiei în aceste raioane este 100 mii de oameni.
Cel mai mic nivel de natalitate se observă în raionul montan V.
Bereznâi şi raionul de şes Beregovo.
În
regiune astăzi sunt 712 mii de oameni apţi de muncă, 540 mii
lucrează pe teritoriul regiunii, 80 mii de sezonieri, 573 incapabil de
muncă, 17 mii şomeri, 240 mii pensionari, 36 mii au familii
numeroase, 44 mii handicapaţi, 44 mii de bătrâni singurateci.
În
total pe teritoriul Transcarpatiei convieţuiesc reprezentanţi a 76
naţionalităţi:
1. UCRAINENI - 78,4% sau 976,476 de persoane, majoritatea teritoriului
Transcarpatiei. Ucrainenii Transcarpatieni sunt divizaţi în 4
grupuri etnografice specifice: Boichi – raionele Voloveţ, Mijgirea;
Lemchi – raionul V.Bereznâi, Huţuli – raionele Rahiv, Dolineni
– raionele de şes şi submontane.
2. MAGHIARI – 12, 5% sau 155.711: raionele Beregovo, Vinogradovo,
Ujgorod, Hust.
3. RUŞI – 4% sau 49.458: raion Ujgorod, Mucacevo, Svaleava,
Ciop.
4. ROMÂNI – 2,4 % sau
29.485: raionele Rahiv, Teaciv.
5. ŢIGANI – 1% sau 12.131. raionele Ujgorod, Beregovo, Svaleava,
Corolevo, Mucacevo, Viloc.
6. SLOVACI – 0,6 % sau 7.329: raion Ujgorod, Svaleava şi
Perecin.
7. GERMANI – 0,3 % sau 3.478: localităţiei: Pavşino,
Palanoc, Sineac, Usti-Ciorna, Teaciv, Nimeţca Mocra.
8. EVREI – 0,2 % sau 2,639: Ujgorod, Mucacevo, Hust.
9. BELORUŞI – 0,2 % sau 2,521: Ujgorod, Mucacevo.
10. CEHI, POLONEZI, ITALIENI, ARMENI, AZERBAIGENI şi alte
naţionalităţi – 0,6 % aproximativ 2.000: Ujgorod, Mucacevo,
Hust, Rahiv
Merită
să amintim, despre popoarele şi triburile care au trăit
pe acest teritoriu pe parcursul multor veacuri. Printe ei putem evidenţia:
Sciţi – sec. VII î.e.n., Celţi – sec. V-I î.e.n.,
Sarmaţi – sec. I e.n., Daci – sec I î.e.n. – sau I e.n., Romani –
sec. II e.n., Geţi – sec. II e.n., Burgunzi sec. III, Vandali – sec. III, Goţi
sec. IV-VI, Huni – VI, Avari – sec. VI-VII, Bulgari– IX, Moravi – IX.
Se
ştie, că pe parcursul celor II veacuri din Transcarpatia au emigrat
peste 400 mii de oameni. Azi reprezentanţii regiunii şi umaşii
lor, s-au răspândit aproape pe toate continentele lumii. Mai jos vom
da informaţia aproximativa despre ucraineni – rusin, care locuiesc
în afară graniţelor: EUROPA (Ungaria – 3.000, Slovacia –
30.000, Cehia – 12.000, Polonia – 60.000, Horvatia – 5.000, Serbia – 25.000,
România – 20.000), un număr mare de Transcarpatieni locuieşte
în aşa ţări ca Austria, Germania, Moldova, Belorusia,
Rusia. ASIA: mulţi transcarpatieni locuieşti în Izrael, AMERICA:
USA – 620.000, Canada – 20.000, mulţi transcarpatieni locuiesc în
aşa ţări americane ca: Argentina, Brazilia. AUSTRALIA –
2.500.
Cneazul
Moraviei Mari, Rostislav (846-870) a pus baza viitorului stat. El s-a adresat
împăratului bizantin cu rugămintea să i se trimită
călugări, care ar putea ţine slujba în limba slavă.
Anume Kiril şi Metodiu au fost
trimişi aici. În 988 marele
cneaz al Kievului întroduce crestinismul în Rusia Kieveană.
În această perioadă s-au mai devrem, populaţia
Transcarpatiei, care se afla între aceste state, putea să
treacă la creştinism. Anume biserica a susţinut feudalismul.
Populaţia locală avea legături cât cu răsăritul,
atât şi cu apusul. Cneazul Podolean Coreatovici a infiinţat
mănăstirea ortodoxă la Mucacevo, iar conţii italieni
Drugheţi i-au adus în Transcarpatia pe iezuiţi. Odată cu
slăbirea Imperiului Bizantin, se evidenţiază relaţiile cu
creştinismul vestic, care influienţeaza puternic asupra
dezvoltării culturii creştine locale. Pe lângă diviziunea
specifică după criteriul naţional, regiunea Transcarpatia este
prezentată de numărul mare de confesiuni, direcţii, curente –
religioase, cele înregistrate ajung la cifra 30.
1.
Biserica ortodoxă ucraineană (Patriarhatul Moscovit). 2. Biserica
ortodoxă (Patriarhatul Kievean). 3. Biserica autochefală
ortodoxă ucraineană. 4. Biserica ortodoxă rusă. 5. Biserica
greco-catolică Transcarpatică. 6. Biserica romano-catolică
Transcarpatică. 7. Biserica reformată Transcarpatică. 8.
Biserica adventiştilor zilei a şaptea. 9. Biserica creştinilor
zilei a şaptea de sâmbată. 10. Biserica adventistilor-reformişti.
11. Biserica creştinilor evanghelici baptişti. 12. Uniunea
bisericilor creştine libere a credinţei evanghelice din Ucraina. 13.
Biserica metodica. 14. Uniunea evangheliştilor din Ucraina. 15. Uniunea
creştinilor evanghelişti (sâmbătari).
16. Martorii lui Iehova. 17. Biserica Noilor apostoli. 18. Biserica
“Dumnezeului Viu”. 19. Biserica “Credinţei Vii”. 20. Biserica “Culegerilor
Noului Testament”. 21. Biserica lui Isus Cristos a ultimilor zile (marmoni).
22. Iudaism. 23. Crişnaiţi. 24. Budişti. 25. Musulmani.
TRANSCARPATIEN
RENUMIŢI
Cea mai
mare bogăţie sunt oameni. Ei au creat trecutul, crează prezentul
şi vor crea viitorul, anume de
activitatea lor depind împresiile despre părţile lumii. Nu este
exepţie şi regiunea noastră care a devenit renumită
în toată lumea prin: savanţi, scriitori, politicieni şi mai ales oameni de
artă.
Persoane? Cine au fost?
Andrella Mihai Autorul operelor polemice
religioase
(1637-1710)
Bazilovici Ioanichii Autorul primelor lucrări de istorie a
regiunii
(1742-1821)
Baludeanchii Mihai Primul rector a universităţii
(1769-1847) din Sankt Petersburg
Barabolea Marco Scriitor-satiric
(1910-1945)
Bacinschii Andrii Episcop-iluminator,
(1732-1809) editorul Bibliei în 5
volume.
Bocşai Iosif Întemeietorul şcolii
Transcarpatiene
(1891-1975) de pictură.
Borşoş-Kumiatschii
Iulii Poet şi
pedagog
(1905-1978)
Braşciaico Iulii Primul preşedinte a
org. “Prosvita”
(1879-1955) din Transcarpatia
Voloşin Augustin Preşedintele Ucrainei
Carpatice,
(1874-1945) savant-pedagog
Gadjega Vasilii Istoric, preot, pedagog
(1864-1938)
Garaida Ivan Istoric, şeful
societăţii ştiinţifice Subcarpatice
(1905-1945)
Gliuk Gavrilo Pictor renumit
(1879-1983)
Grabar Igor Pictor, autorul “Istoriei artei
ruse”.
(1871-1960)
Grabovschii Emil Pictor renumit
(1892-1955)
Grendja-Donschii Vasilii Scriitor, ziarist renumit
(1897-1974)
Godănca Antonii Rectorul
universităţii din Bratislava, istoric
(1864-1946)
Guţa-Venelin Iurii Intemeietorul şcolii
istorice slave
(1802-1839) de bulgarologie
Demian Luka Scriitor şi folclorist din
Transcarpatia
(1894-1968)
Dobrianschii Adolf Iluminist, guvernatorul districtului Rus
(1817-1901)
Dovgovici Vasilii Filosof, primul academician
(1783-1849) din Transcarpatia
Dulişcovici Ivan Renumitul istoric
transcarpatian, preot
(1815-1883)
Duhnovici Alexandr Iluminist, pedagog, folclorist şi istoric
(1803-1865)
Diendieşi Iştvan Renumitul poet maghiar
(1629-1704)
Erdeli Adalbert Intervientul şcolii
Transcarpatia de pictura
(1891-1955)
Jatcovici Iurii Istoric, etnograf,
translator
(1855-1920)
Zador Deziderii Compozitor şi muzician
(1912-1985) renumit Transcarpatian
Zeikan Ivan Educatorul, imperatorul rus Petru
II
(1670-1703)
Zrini Ilona Stăpâna
oraşului Mucacevo,
(1643-1703) unica femeie ce a fost
decorată pentru
bărbăţie
de sultanul turc
Carabeleş Andrii Poet transcarpatian renumit
(1906-1964)
Caşşai Anton Pictor renumit
(1921-1991)
Clociurac Stepan Conducătorul republicii
Huţule
(1895-1980) cu centrul la Iasinea
Condratovici Irănei Istoric, vice-preşedintele
societăţii
(1878-1957) ştiinţifice
Subcarpatice
Coreatovici Fedir Cneazul şi domnitorul or.
Mucacevo,
(? - 1414) întemeietorul
mănăstirii de la Mucacevo
Coţac Arsenii Filozof, lingvist şi
poet
(1737-1800)
Coţca Andrii Pictor renumit
(1911-1987)
Craliţcii Anatolii Scriitor, istoric şi
etnograf
(1834-1894)
Cucolnic Vasilii Directorul gimnaziului
ştiinţelor
(1765-1821) superioare din Nijin
Legoţichii Tivodar Savant istoric, arheolog şi etnograf,
(1830-1915) activist de muzee
Lelecaci Micola Savant istoric, etnograf
regional, bibliograf
(1907-1975)
Lintur Petro Savant, folclorist renumit
Transcarpatian
(1909-1969)
Lodii Petro Decanul facultăţii de
drept al universităţii
(1764-1829) din Petersburg
Lucicai Mihai Autorul «Istoriei
rusinilor carpatici»
(1789-1843)
Manailo Fedir Pictor renumit
(1910-1978)
Marcuş Alexandr Scriitor, pedagog, ziarist
(1891-1971)
Marton Iştvan Compozitor Transcarpatian
renumit
(1923-1996)
Matezonschii Constantin Întemeietorul primului
(1794-1858) cor în
Transcarpatia
Maşchin Mihai Compozitor, autorul
(1926-1971) cântecului «Verhovino,
matâ moia»
Metrac Alexandr Scriitor, dicţionarist
şi etnograf
(1837-1913)
Muncaci Mihai Pictor maghiar cu renume
mondial
(1844-1900)
Orlai Ivan Directorul
gimnaziului ştiinţelor
(1771-1829) superioare din Nijin
Pavlovici Alexandr Iluminist, scriitor
(1819-1900)
Panichevici Ivan Lingvist, întemeietorul
(1887-1958) «Uniunii pedagogice din Rusia
Subcarpatica»
Pastelii Ivan Istoric şi pedagog
(1741-1799)
Paciovschii Vasili Poet şi istoric, autorul
denumirii
(1878-1942) «Sribna zemlea»(Pământ
de argint)
Pidghireanca Mariica Poetesă transcarpatiană renumită
(1881-1963)
Potuşneac Fedir Poet, nuvelist, arheolog
şi etnograf
(1910-1960)
Racovschii Ivan Poet-publicist
(1815-1855)
Roşcovici Gnat Pictor renumit
(1854-1915)
Sabov Ievmenii Publicist, autorul
manualelor, pedagog
(1858-1931)
Svâda Vasili Sculptor-dăltuitor
(1913-1989)
Silvai Ivan Iluminist, scriitor
şi poet
(1838-1904)
Sova Petro Etnograf regional, savant-istoric
(1894-1984)
Starovschii-Popradov Iurii Poet renumit şi publicist
(1850-1899)
Stripschii Ghiador Etnograf, savant-istoric
(1875-1946)
Tomcanii Mihai Scriitor renumit
Transcarpatian
(1914-1975)
Fenţăc Ievghen Scriitor-publicist renumit
(1844-1903)
Ciopei Vasili Filosof, autorul
«Dicţionarului rus-maghiar»
(1856-1934)
Ciurgovici Ivan Pedagog renumit Transcarpatian
(1791-1862)
Şoltes Zoltan Pictor renumit
(1909-1990)
Ştefan Augustin Preşedintele Soimului
Ucrainei Carpatice,
(1893-1986) pedagog
O mare
parte a istoriei Transcarpatiei a fost legată de numele unor familii
feudale renumite pe atunci în Europa: familiile sec. XIV – Rozgoni
(au stăpânit localitatea Dovghe), Gunt-Pazmani (Vâşcovo),
Pereni (Sevliuş şi 117 sate), Dovgai (Dovghe, Soimâ,
Cuşniţa, Valovo, Silţe, Irşava, în total 20 de sate,
Dragoş (Solotvina şi 5 sate), fraţii Balc şi Drag
(Corolevo, Hust, Teacevo, Iza şi 32 sate pe malurile râului
Tereblea), Urmezei (Maramureşul, în total 27 de sate),
Bilchei-Iloşvai (Maramureşul, în total 24 de sate), Pogani
(satele din valea răurilor Tereblea şi Teresva), Caracin (Bilchi,
Lipcea, Gorincevo, Imsticevo, Racoveţ), Drugheţi (Comitatul Ung.),
Dovgai-Petrovai (pe malul răului Borjava au avut 35 de sate), Hunadi (32
de stae şi 2 oraşe la sudul Transcarpatiei). Alte familii feudale
veachuri XII-XV: familiile Telechi, Racoţi, Borcai, Starai, Forgaşi,
Barcovţi, Omodei, Aldarins, Stoiai, Viţmandi, Başti, Anafi. Familii
feudale renumite din Transcarpatia sec. XVI-XIX: în jupa
Ug-Aponi, Starai, Barcoţi, Petrovai, Viţmandi, Ploteni, Telechi,
Toldi, Korniş, Stoico, Fişer, Reiti, Conlonţai, Pogani; în
jupa Ugocea – Pereni, Lovneai; în jupa Bereg-Şenborn.