Când
poposeşti pentru prima data într-o regiune necunoscută, atunci,
în dependenţa de felul cât sunt de îngrijite şi
curate străzile, pieţele, casele, oraşele, de ce dispoziţie
sunt pătrunse ele, imediat se formează o părere clară
despre oamenii care locuiesc acolo. Sigur, încerci să afli, cu ce se
ocupă aceşti oameni, unde lucrează şi prin ce este
renumită aceasta sau altă regiune. De aceea, nu în ultimul
rând trebuie de anunţat, ca în prezent economia naţională
a Transcarpatiei mai ales e îndreptată spre sfera de producţie,
în deosebi e dezvoltată gospodaria rurală a
Transcarpatiei. În regiune e dezvoltată industria cultivarii
plantelor furajere, viţei de vie,
cartofilor, secării, ovazului, porumbului, floarei-soarelui, tutunului,
legumelor timpurii, sveclei furajere, fructelor, iar în gospodăria
de creştere a animalelor se cresc oi (oieritul la păşune),
porci, vaci (creşterea vitelor pentru carne şi lapte), găine,
albine (specie carpatică).
Şi
nu în ultimul rând, trebuie de amintit, că din timpurile
stravechi ţinutul noastru se mândreşte cu viticultura. Deja
în secolul III în Transcarpatia au apărut primele
plantaţii industriale de viţă de vie. Apropo, tufele de
viţă de vie salbatică până în prezent mai cresc
pe muntele Ciorna gora, în raionul Vinogradovo. Industria vinului
în Transcarpatia este specifică raioanelor: Ujgorod, Mucacevo,
Beregovo, Irşava, Vinogradiv.
SORTURI DE
VIŢĂ DE VIE RENUMITE
ÎN TRANSCARPATIA:
Sort
Vitis, Soi V. Labrusca (sorturi):
Izabella, Lidia trandafirie, Vilider, Noa, Delavar trandafiriu, Otello.
Soi V.
Berlandieri (sorturi): Kobera 5-BB, Telechi 8-B.
Soi V.
Riparia (sorturi): Riparia (Portalis).
Soi V.
Rupestria (sorturi): Aurora (Zeibeli nr. 5279), Sasoroş (Kuderk nr. 503).
Alte
sorturi: Moldova, Ciauş, Kardinal, Şasla albă, trandafirie, de
muscat, de pătrungel, violetă, Muscat Ottoneli, Odesit timpuriu,
Pojoni alb, Flacăra Tocai, Alifona Lavalle, Regina viţei de vie,
Regina Elisabeta, Seiv Villar, Itallia, Bican, Saperavi, 40 de ani lui
Octombrie, Alicant Buşe, Copcia, Leanca regală, Silivaner, Goluboc
nordic, Delavar alb, Zolodiondi.
VINURI
DE MASĂ: Risling italian şi reinic, Miuller Turgau, Furmint,
Lipovina, Traminer trandafiriu, Leanca, Madlen Anjevin.
VINURI
DE ŞAMPANI: Leanca, Risling reinic, Traminer trandafiriu.
VIŢĂ
DE VIE DE MASĂ: Perla Saba, Irşai Oliver, Şasla, Matiaş
Ianoş, Muscat de Tair şi de Hamburg, Karaburnu.
VINURI
DE DESERT: Miuller Turgau, Traminer trandafiriu, Muscat peiţ, Furmint,
Lipovina, Bastardo magarad, Kaberne Sovinion.
VINURI
TRANSCARPATICE RENUMITE: „Troianda Zacarpattea”, Seredneansche”, „Promeniste”,
„Bereghivsche”, „Grono Zacarpattea”, „Perlina Carpat”, „Starovinnâi
zamoc”, „Irşavsche”.
Printre
ramurile producatoare a industriei Transcarpatiei se
evidenţiază următoarele: de construcţie a
maşinilor şi de prelucrare a metalului (construcţii din
beton armat prefabricat şi detalii, turnare de fontă,
maşini-unelte de trăiere a metalului, motoare electrice de curent
alternativ, contoare, mijloace automate, piese de rezrvă, tehnică de
calcul şi piese de rezervă – Colcino, Cobâleţca Poleana,
Mucacevo, Ujgorod), alimentară (crupe, apă
minerală, băuturi cu şi fără alcool, produse de
cofetărie, fructe uscate, conserve, maioneză, chetciup, produse
lactate, unt, făina, pâine şi produse de panificaţie,
produse de carne şi peşte, muştar, alimentare pentru copii –
Velichii Bereznâi, Seredne, Irşava, Teacev, Vinogradiv, Mucacevo,
Ujgorod), uşoară (produse de confecţii, lengerie
de tricotaj, încălţăminte din piele, pălării de
fetru, ţesături din bumbac – Vinogradovo, Hust, Mucacevo, Ujgorod), industria
materialelor de construcţie (cărămidă, olane,
var – Hust, Vinogradiv, Ujgorod), forestieră,
chimico- forestieră, de celuloză (produse prelucrate din
fibră lemnoasă, cherestea, carton, cărbune de lemn, furnir,
mobilă, fibră de lemn – V.Bâcichiv, Rahiv, Perecin, Svaleava,
Mijgiria, Voloveţ, Usti-Ciorna, Teresva, Dovge, Mucacevo, Ujgorod, Viloc),
extractivă (extragerea resurselor minerale – Mujievo,
Cameaniţa, Ilniţa, Solotvino), o ramură aparte este cea
energetică (centrală hidroelectrică Tereblea –
Riţca, centrală termo-hidroelectrică Ujgorod, 3 linii
internaţionale de transmisiune electrică).
RESURSELE MINERALE
ALE TRANSCARPATIEI
COMBUSTIBIL:1.Cărbune brun. 2.Şist bituminos. 3.Gaz natural.4.Cărbune de pământ. 5.Petrol.
MINEREURI: 1.Mercur.
2.Polimetale. 3.Aur.
ZĂCĂMINTE MINERALE:1.Alunită. 2.Dolomită. 3.Caolin.
4.Barită. 5.Bentonită. 6.Zeolit.
7.Diorit. 8.Andezit. 9.Marmură. 10.Nisip. 11.Calcar. 12.Argilă. 13.Perlit. 14.Vopsea
minerală. 15.Tuf vulcanic. 16.Sare
de bucătărie. 17.Apă
minerală: printre renumitele tipuri de apa minerala în
Transcarpatia sunt: BORJOMI, ZUBERN, ESENTUCHI, NARZAN, ZALIZISTI NARZANÂ, STARA RUSSA, SOIMI,
CHELECIN. Se produc :»Ujgorodsca», «Chelecinsca», «Poleana Cvasova»,
«Iavorniţca», «Nelipinsica», «Şaiansica», «Draghivsica», «Ploschivsica», «Poleana Cupeli», «Rahivsica»,
«Svaleavsica», «Pastilsica». Se
exploatează 50 de zăcăminte, dintre
care interes industrial
alcătuiesc 36 de izvoare minerale.
(Ujgorod, Soli, Costrino,
Lumşorâ, Soleni Mlachi, Svaleava,
Carpatâ, Poleana, Plosche, Golubine, Nelipino, Şaian,
Vâşcovo, Chelecin, Soimâ, Dragovo, Olexandrivca, Cobâleţca Poleana, Cvasâ,
Pasica).
18. Ape termale: temperatura
acestor izvoare este de la +18°
până la +80°.C, iar
adâncimea -
până la 800 m (Vilhivca,
Ujgorod, Ugolica, Russchi Comarivţi, Sâniac,
Şaian, Bigani,
Garazdivca, Cosânâ).
O influienţă
importantă în activitatea
regiunii îl are transportul, care se împarte în felul următor: căi ferate din
Transcarpatia (Lvov - Ciop, Lvov -
Mucacevo, Vuzlove -
V.Bâcichiv, Nadvirna
- Dilove, Beregovo
- Cuşniţa; exista 3 ieşiri la reţeaua feroviară
naţională a Ucrainei) - 1.476
km; autostrazi
(Lvov - Ciop, Kiev - Ciop, Ujgorod -
Iasinea, Dolina - Hust, Hust - Ciop) -
3.429 km; căi aeriene -
aeroport (aeroportul internaţional «Ujgorod»
de 4 clase «G», primeşte
nave aeriene de tipul An -12, 24, 26, 32, Iak -40,42, Il - 18, exista 30
de elicoptere; aeroportul militar «Mucacevo»); acva transport -
slalom sportiv pe râurile de
munte Şopurca, Rica, Borjava, Tisa, plutăritul turistic pe râurile Tisa, Borjava, Uj, Latorita şi
plutăritul pe raurile
Rica, Tisa Şopurca,
Teresva; transportul turboconductor: (conducta de petrol
«Drujba», conducta de gaz «Soiuz», «Braterstvo», «Sibir - Europa», conducta de etilenă).
Comunicaţia in Transcarpatia este
asigurată de serviciile de legatură mobile, locale, interurbane,
documentare, la fel si prin liniile busines, conferinţe video, internet,
pager.
Sunt
puse in exploatare 333 de STA: 62
urbane şi 271 rurale, în total pentru 140.000 de abonaţi. Prin
Transcarpatia se întind
2 linii de
legatura din fibră
optică: Ujgorod - Slovacia,
Ujgorod - Ungaria.
Poşta: Poşta centrală (m.Ujgorod), 12 puncte
de legatură raională, 395 secţii de legatură.
Un
loc important în ramura neproductivă îl ocupă sfera balneo-recreativă
şi turistică. Cele mai
renumite sunt: «Soniacne Zacarpattea», «Poleana»,
«Criştaleve gerelo», «Cvitca polonii» , «Verhovina»,
«Carpatâ», «Perlina Carpat», «Siniac», «Şaian»,
«Ghirsica Tisa», «Cooperator», spitalul alergologic de la Solotvina, «Cvasnâi potic», «Soleni
Mlachi», «Cioven», «Soimâ».
Vorbind
despre gospodaria Transcarpatiei, nu putem trece cu vederea
îndeletnicirile
tradiţionale populare,
care în prezent sunt răspândite în regiune:
BRODERITUL:
Voloseanca, V.Bereznâi, Liuta, V.Bâcichiv, Lughi, V.Gheivţi, Perecin, Turiţa,
Buştino, Colociava, Ganâci.
TESATORIE:
Voloseanca, Liuta, Turiţa, Voloveţ,
Sânevir, Uglea, Lughi, V.Bâcichiv, Chelecin, Chereţchi,
Cuşniţa, Lalovo.
ÎMPLETITUL:
Lalovo, Goliatin, Cvasâ, Lughi, Bogdan, Iasinea, Ciorna Tisa, Lug,
Lazeşcina, Ganici.
BLĂNĂRITUL:
Ciorna Tâsa, Bogdan, Lugâ, Lazeşcina.
ÎMPLETITUL
RĂCHITEI: Iza, Ujgorod, Vâşcovo.
DROGĂRITUL:
Lazeşcina, Bogdan, Cosivsica
Poleana, Usti-Ciorna, Dragovo, Dovge.
OLĂRITUL:
Ujgorod, Beregovo, Tecovo, Corolevo,
Vinogradovo, Hust, Vâşcovo, Irşava, Vilihivca.
PRELUCRAREA
METALULUI: Vilhivca, Cobâleţca Poleana, Corolevo, Teresva, Hust,
Ujgorod, Mucacevo, Lug.
PRELUCRAREA
LEMNULUI: V.Bereznâi, Poroşcovo, Perecin,
V.Bâcicov, Voloveţ, Jdenevo,
Mijgirie, Vari, Beregovo, Colicino, Svaleava, Ujgorod, Mucacevo, Lughi,Ciorna
Tisa, Bogdan, Rahiv, Cvasâ,
Dragovo, Teacevo, Ganici, Usti-Ciorna.
PRELUCRAREA
PIETREI: Mucacevo, Irşava.
Destul
de ramificată în
Transcarpatia este reţeaua instituţiilor de cultură şi învăţământ:
MUZEE - Ujgorod (muzeul-cetatea
etnografic, muzeul de arhitectură şi trai, muzeul
artistic, muzee comemorative de artă
, muzeul zoologic), Mucacevo (muzeul-cetatea etnografic),
Zaricevo (muzeul «Lemchivsica usadiba»), Lisicevo (muzeul «Cuzniţa»), Colociavo (muzeul Ivan Olibraht), Sânevir (muzeul de plutarie), Solotvino
(muzeul «Solecop»). La noi in
regiune in total se numara 1.817 monumente de istorie, cultură, artă,
dintre care 496 - arheologice, 1.273 - istorice,
48 - de artă;
TEATRE:
La Ujgorod (teatrul ucrainean
muzical-dramatic, teatrul de
păpuşi), Mucacevo
teatrul regional dramatic rus), Beregovo (tetrul maghiar);
CENTRE
DE ATRACIUNE: circul «Iaţco» şi «Drujba», Zaricevo,
Hust, Mucacevo, Ujgorod.
ÎNVĂTĂMÂNTUL:
şcoli - 710 (206.000 persoane),
şcoli tehnico-profesionale
-19 (12.500 persoane), instituţii superioare de învăţământ 16
(22.000 persoane), case - internate
pentru copii - 3, case - internate pentru maturi - 6, şcoli-internate - 1
(200 persoane), casele copilului - 1
(200 persoane), case de copii - 3
(160 persoane), grădiniţe - 657 (38.900 persoane).
Muzeul transcarpatian de arhitectură
şi trai.
În muzeu sunt expuse modele de clădiri din r-nele de şes
şi de munte ale Transcarpatiei. Muzeul-scansen (muzeu sub cerul liber) a
fost deschis în data de 27 iunie 1970. El este aşezat pe versantul
sudic al muntelui Zamcovâi, alături de cetate, şi ocupă
suprafaţa de 5,5 hectare. Muzeul e alcătuit din pavilion, în
care se află două săli de expoziţie, săli de
conferinţă, depozit de literatură, la fel şi
muzeul-scansen.
Muzeul
etnografic.
Este aşezat în cetatea de la Ujgorod. Ocupă 30 de
săli. Fondul numără peste 100 mii de exponate. Grupele de
exponate: colecţia obiectelor din bronz, colecţie numismatică,
colecţie de arme, manuscrise, incunabule, periodice preţioase,
colecţie de piese turnate (simple şi artistice), colecţia
meşteşugului de atelier, colecţia instrumentelor muzicale
populare, colecţie de îmbrăcăminte populară şi
broderie, secţie naturală, secţie de arheologie, colecţie
de ceasuri. Exponate interesante: ierbar, 20 de biogrupe şi diorame.
Muzeul artistic.
Se păstrează peste 2000 de produse de pictură,
grafică şi sculptură. Tablouri ale pictorilor ruşi sec. XIX
– începutul sec. XX: Chiprenschii, Macovschii, Şişchin,
Tropinin, Aivazovschii; ucraineni: Şevcenco, Trutovschii, Slastion,
Vasilchivschii, Muraşca, Iablonscaia; pictori transcarpatieni: Erdeli,
Bocşai, Svida, Şoltes, Caşşai, Gliuca, Coţca, Garapca,
Condratovici, Grabar ş.a. ale pictorilor maghiar şi de peste hotare,
partea II a sec. XIX – inc. sec. XX: Muncaci, Reves, Novac, Colarjic, Rudnai. Sala
de icoane pictate în XVIII-XVII secolele. Pictori francezi, austrieci,
germani ai sec. XVII-XIX.
Muzeul zoologic.
Sunt adunate 150 specii de reprezentanţi ai faunei din ţinut. Există
la fel şi animale exotice: delfini, tigri, orangutan, gibon, maimuţe,
struţ emu, crocodil, zebră, boa, cobră, şarpe de mare,
pantera de munte, capră sălbatică, caracatiţă,
diferite specii de raci.