Toţi
cei, care măcar o dată au vizitat Transcarpatia, recunosc faptul,
că rar unde în Europa mai există aşa un
colţişor, care s-ar putea compara cu această regiune după
cantitatea şi calitatea teritoriului înverzit. În
Transcarpatia există 2.000 de plante înalte, dintre care, spre
regret 44 de specii – pe cale de dispariţie. Pădurile regiunii
ocupă suprafaţa de 500.000 ha. (ce reprezintă 45% din teritoriul
Transcarpatiei). Printre speciile de păduri cel mai bine sunt reprezentate
cele: de fag – 58%, de brad alb – 31%, de stejar – 7%, la fel şi cele de
mesteacăn, de arin, de carpen, de tisă, de pin, de frasin, de
arţar. În cea mai mare parte ele cresc în munţi pe solul
brun al pădurilor montane şi pe cel de munte bruno-bălţos,
care în depresiuni se înlocuieşte cu solul gazono-podzolic
şi bruno-podzolic.
În
Transcarpatia există numeroase parcuri-monumente
istorice. Ele sunt amplasate, în parte, în aşa locuri ca:
V.Bereznăi – parcul din sec. XIX, Ujgorod– parcul Laudon, parcul
Podzamcovâi – (de sub cetate), la Mucacevo – parcul care numără
140 de arbori şi arbusti exotici, Vinogradovo – parcul Pereni, în
«Carpaţi» – parcul Şenborn,
Buştino parcul din sec. XVII, Neviţche - parcul Vagner (cetate),
V.Lazi – parcul Ploteni, Certej – parcul din 1848.
Incontestabil,
că parcuri amenajate în Transcarpatia a existat încă din
evul mediu, iar apariţia lor este legată de aşa feudali ca
Pereni, Şenbornii, Dovgai, Drugheţi. Ei au contribuit la
apariţia şi dezvoltarea parcurilor, aducând din toate
colţurile lumii, plante exotice pentru regiunea noastră. Dovadă
este faptul, că în anul 1701
pe lângă cetate la Ujgorod existau 5 parcuri: Cvitcovâi – (de
flori), Zvirinâi – (de animale), Lugovâi – (de luncă),
Juravlinâi – (de cocori) şi Golubinâi (de porumbei). În
Mijgiria, Irşava, Stujiţa, Plavia până în prezent
cresc stejări seculari, iar la Ujgorod – platan de 500 de ani şi
frasin de 300 de ani.
Regiunea
noastră este renumită nu numai prin speciile locale, dar şi prin
numeroasa floră exotica. În prezent în Transcarpatia se
numără peste 300 specii de plante exotice. De primavară devreme
şi până toamnă târzie înflorirea unor plante
se schimbă cu altele. Se pare, că Carpaţii, pur şi simplu,
se dizolvă în înflorirea furtunoasă a arborilor şi
arbustilor. Acestea sunt plante originale, ca tufe de forsiţie aurie
şi verzuie, florile trandafirii ale gutuiului japonez şi ale mărului
lui Nedzvetschii, florile roşii-sângerii ale mărului de Florida
şi albe – de măr chinezesc,
butoanele albe şi roşii ale castanilor înfloriţi. Şi
încă chiparosul, pinul himalaez, dulgaşii, cimşirul
veşnic verde – («merişor turcesc»), scumpia - (“copacul-peruca”),
catalpa – (“copacul de ţigară”), paulonia –(“copacul lui Adam”). Vorbind
despre plantele exotice ale Transcarpatiei, trebuie să amintim despre
copacul din îndepărtata China – magnolia («copacul de
castraveţi»). În regiune cresc mai multe specii: magnolia
trandafirie Sulanja, magnolia albă Cobus şi magnolia violetă
Lenne. Ştiinţa a demonstrat, că temperatura interioară a
florii de magnoilie este mai ridicată decăt cea exterioară. Încercaţi
şi convingeţi-vă singuri, apropiind mână de floarea
magnoliei.
“CARTEA ROŞIE”
FLORA TRANSCARPATIEI:
1. Ochiul boului alpin. 2. Lycopodium selago L. 3. Omătuţe. 4.
Chiocei de vară. 5. Floare de colţ. 6. Măseaua cintei. 7.
Şeprecuş. 8. Narcise. 9. Ghiocei. 10. Brânduşa de
toamnă. 11. Lalea. 12. Zimbru. 13. Genţiană tăiată. 14.
Genţiană galbenă. 15. Tisă. 16. Pinguicula L.
17.Şafran bănăţean. 18. Şafran Gheifel. 19. Mojdrean. 20.
Lariţă poloneză. 21. Clopoţel. 22. Rujă. 23. Liliac
transilvănean. 24. Grâul prepeliţelor. 25. Perişoară.
26. Saussurea Porcii Degen L. 27. Salcie Kitaibelea. 28. Nemţişor de
câmp. 29. Vineţică de lapte. 30. Coacăză. 31. Ochi
şoricelului. 32. Viorea dacică. 33. In de munte. 34. Albăstrele
maramureşene. 35. Scai. 36. Genţiană separată. 37.
Spinuţă. 38. Albăstrele Coci. 39. Coada şoricelului. 40.
Spălăcioasă. 41. Tufănică. 42. Iarba cintei. 43.
Guşa porumbului. 44. Susai Valdştain. 45. Păiuş. 46.
Cimbrişor. 47. Nopticoasa albă. 48. Vătăjel. 49. Măcriş
carpatic. 50. Garoafă. 51. Aconit mărunt. 52. Aconit Host. 53. Omag
Jachen. 54. Năsturel Opiţa. 55. Gălbenele alpine. 56. Tozzia
carpatica
Woloscz L. 57. Talpa ursului. 58. Bujor de munte. 59. Ciuboţica cucului.
60. Galium carpaticum Klok L. 61. Drăgaică Transcarpatică. 62.
Mierea ursului. 63.Veronica Baumgarten. 64. Grâu de stâncă.
După
bogăţie şi diversitate nu rămăne în urmă de
cea vegetală nici lumea animală a regiunii noastre. În
Transcarpatia există 80 specii de mamifere, 280 – păsări, 10 –
reptile, 16 – amfibii, 6 - peşti, 100 – moluşte. În
Carpaţi se află trei patrimi din mamiferele Ucrainei. Deosebit de
răspândite în Transcarpatia sunt: cârtiţa, vulpea,
lupul, enotul, ursul brun, bursucul, jderul, nevăstuica, fermelina,
dihorul, nurca, vidra, pisica de pădure, râsul, iepurele,
veveriţa, bizonul, mistreţul, capră sălbatică, cerb
carpatic.
Printre
păsările din Transcarpatia trebuie să amintim: cocoşul de
munte, cocoşul-de-mesteacăn, găinuşa, fazanul,
potârnichea, prepeliţa, turturica, porumbelul, sarcia, pescăruşul,
ciocănitoarea, buha, barza, sturzul, sitar, becaţina. La noi
există păsări înotătoare ca: lebadă,
gâscă salbatică, raţă sălbatica mare, gărgariţa
frunzelor, raţa pestriţă, raţa sălbatică, băltanul,
buhaiul.
Printre
reptile cele mai răspândite la noi în regiune sunt: broasca de
stepă, şopârla, şapre, zărgan, viperă
obişnuită (unicul şapre otrăvitor din Carpaţi),
salamandra, antracnoza cucurbitaceelor. În râurile din
Transcarpatia există jumătate din peştii de apă dulce a
Ucrainei şi păstrăv de izvor, somon de Dunăre, lipan, aspro
zingel L., umbră (umbra krameri), blehniţă, scobar, Lampetra
danfordi L. , mreană, clean, som, ştiucă, lin, ghigorţ,
ocheană, caras.
“CARTEA ROSIE”.
FAUNA TRANSCARPATIEI
Mamifere:
1. Sorex alpinus
Sch.
2. Neomys fodiens Pen. 3. Rhinolophus ferrum-equinum (Schreber). 4. Rhinolophus
hipposideros L. 5. Myotis bechsteini Kühl. 6. Myotis ikonnikovi. 7. Myotis
nettereni Kühl. 8. Myotic emarginatus E. Geoffroy 9. Barbastella
barhastella Schreber
10. Pipistrellus pipistrellus Schreb. 11. Pisică de pădure. 12.
Zimbru. 13. Microtus nivalis (Martins). 14. Miniopterus schreibersi Kühl.
15. Vidra. 1 6. Nurcă europeană. 17.Hermină.
păsări: 1. Cocorul negru.2. Circaetus ferox Gm. 3. Vultur pleşuv. 4.
Vultur-pitic. 5. Milvus milvus L. 6. Pandion haliaetus L.
7. Falco peregrinus Tunstal. 8. Bufniţă obişnuită. 9.
Glaucidium passerinum L. 10. Algolius funereus L. 11. Prunella collaris
Scopoli. 12. cocoşul de
munte. 13. Mierla. 14. Bufniţă-coada-lungă.
reptile: 1.
Elaphe longissima laur.
amfibii: 1.
Rana dalmatina Bon. 2. Triton
carpatic. 3. Triton alpin 4. Salamandra.
insecte: 1.
Ccrambus alpinus L. 2. Parnassius apollo L.
3. Prozerpinus proserpina Pallas. 4. Acherontia atropos L . 5.Saturnia 6. Nymfalis
antiopa L.
REZERVAŢIILE
NATURALE
ALE TRANSCARPATIEI
Cel mai
renumită rezervaţie, unde sunt
protejate multe specii de animale şi plante, este rezervaţia
Carpatică. Ea a fost infiinţată în anul 1968 şi
se împarte in următoarele masive: 1) Masivul Hust “Dolâna
narţâsiv” (Valea narciselor); 2) Masivul Ciornogirscâi
(muntenegru) “Goverla”; 3) Masivul Şârocolujanscâi “Uglea”; 4)
Masivul Ugoliscâi (de cărbune).
Nu mai
puţin cunoscute sunt şi parcurile naturale naţionale –
Sânevir şi Ujansca dolina (Valea şerpilor), la fel şi
rezervaţia biosferică internaţională “Carpaţii de Est
– Stujită”. În afară de asta, în regiune
funcţionează gospodăria de păstrav “Jdimir” şi ferma
de cerbi balţaţi “Iza”.
La noi
în regiune în prezent se număra 415 rezervaţii naturale
şi 494 rezervate de regnuri vegetale, animale şi minerale. Printre
acestea sunt cunoscute: 1. BIOSFERICĂ: Stujiţa (poiene
de fag şi brad), 2. BOTANICE: V.Bereznâi – parcul din sec. XIX
(mojdrean), Muntele Negru (tei argintiu), Gladinschii (lariţă
poloneză), Chedrinschii (cedru, poiene de brad), Turia Remeta (duglas). 3.
HIDROLOGICE: Apşineţchii, Şipot, stâncile Vorocevschie
şi Lipoveţchie, Negroveţchii; Balta Ciorni Bagna. 4.GEOLOGICE:
baia caolina “Cuhlea”, peştera “Cneaghinea”, Zacearovana Dolina (Valea
fermecata). 5. ZOOLOGICE: Socolovi Scheli (Stancile Şoimilor) –
(păsări), Gati (furnici), Atac (broaşte ţestoase). 6.
LANDŞAFT (COMPLEXE): Muntele Vâsochii Cameni (Piatra
Înaltă), Camianca (desişuri de pin alpin). 7. SILVICE:
Bilâi Potic – (Şuvoiul alb) (făgete de soluri ravene, de paltin
de munte, de frasin, de ulm de munte)